Intrebari frecvente

Programarile se pot face folosind datele noastre de contact , personal la sediul nostru sau apelandu-ne la unul din numerele noastre de telefon. Veti primi toate informatiile necesare si impreuna vom stabili data si ora consultatiei dvs.

Sintagma conform careia dintii temporari nu se trateaza pentru ca oricum se schimba nu este doar falsa ci reprezinta si punctul de plecare pentru toate afectiunile dentare si deseori generale ale copilului. DA, dintii temporari trebuie si merita sa fie fie tratati!!! Astazi exista materiale de obturatie (plombe) mult mai atractive pentru copil.

Ingrijirea trebuie sa inceapa imediat dupa nastere. Dupa hranire, curatati gingiile copilului cu o compresa curata si uscata (se gasesc in farmacii). Dupa eruptia dintilor -chiar si 4 luni dupa nastere- acestia vor fi periati zilnic cu o periuta moale si pasta de dinti cu fluor. Se va folosi o cantitate mica de dimensiunea unui bob de mazare pentru a evita riscul inghitirii.
Asa-numitele carii de biberon pot cauza o afectare carioasa foarte rapida a dintilor frontali, in special incisivii. Pentru a preveni, evitati administrarea de lapte imbuteliat la culcare, evitand astfel un contact prelungit cu dintii anteriori.
Folositi apa in loc de lapte sau suc. Acordati atentie modificarilor de culoare care apar in vecinatatea gingiilor- acestea pot fi un semn al aparitiei cariei dentare.
Folosirea preparatelor be baza de fluor administrate de medic ajuta la intarirea smaltului si impiedica aparitia cariei.
De asemenea dintii se pot sigila cu materiale speciale chiar de la varste fragede pentru a proteja zonele cele mai vulnerabile la atac carios de pe suprafata dentara.
Mai mult puteti afla chiar in cabinet!

Prima vizita ar trebui sa aiba loc in jurul varstei de 6-12 luni dupa nastere. Uneori se poate si mai devreme pentru ca exista patologie orala si fara sa fie prezenti dintii in cavitatea orala. Clinica noastra ofera asistenta stomatologica de specialitate la orice varsta. Mergeti cu copilul la medicul stomatolog cel putin de 2 ori pe an!!!!!

Fluorizarea apei si utilizarea fluorului in situatiile in care apa potabila nu este fluorizata, reprezinta un mijloc important de imbunatire a rezistentei structurii dintilor copilului dumneavoastra, tocmai in perioada in care acestia se formeaza si erup pe arcade. Aplicarea locala de fluor, fie prin folosirea unei paste de dinti cu un continut ridicat de de fluor, clatirile cu solutii speciale pe baza de fluor sau aplicarea topica a unor geluri in cabinetul stomatologic, intaresc dintii care sunt deja prezenti in cavitatea bucala. Fluorul, alaturi de o igiena bucala corect efectuata si o dieta sanatoasa sunt factori esentiali care reduc considerabil riscul copilului dumneavoastra de a dezvolta carii dentare.

Primul semn al instalarii bolii parodontale este singerarea gingivala, care apare la cea mai usoara atingere a gingiei cu periuta de dinti. In formele mai avansate de boala parodontala, gingia incepe sa se retraga de pe dinti, iar acestia devin mobili. Uneori pot aparea pungi de puroi la nivelul acestor dinti, iar daca tratamentul nu este instituit rapid se poate ajunge la piederea dintilor.

Femeile insarcinate pot beneficia de tratamente stomatologice. Este totusi de preferat evitarea tratamentelor stomatologice invasive in primul si in ultimul trimestru de sarcina.

In general, tratamentul ortodontic se incepe in copilarie, in jurul varstei de sapte ani, sau cand copilul mai are doar 4 – 6 dinti de lapte. In aceasta faza a dezvoltarii medicii pot observa deja problemele de crestere a maxilarului si a dintilor permanenti. Unele probleme de ortodontie sunt mai usor de corectat daca sunt descoperite din timp.

Printre semnele care sugereaza inceperea unui tratament ortodontic mentionam: inghesuiri ale dintilor, spatieri ale acestora, dureri si dificultati la masticatie, imposibilitatea inciziei (cum ar fi de exemplu ruperea unui fir de ata cu incisivii), neaparitia unui dinte definitiv pe arcada, lipsa unor dinti permanenti de pe arcada, extractii vechi care au dus la inclinarea dintilor limitrofi si altele.

Tratamentul ortodontic este o modalitate de indreptare si aliniere a dintilor, de imbunatatire a infatisarii danturii si a modului in care aceasta functioneaza. Tratamentul ajuta la imbunatatirea sanatatii pe termen lung a gingiilor, dintilor si maxilarelor, prin uniformizarea presiunii pe toti dintii.

Primul pas este o examinare completa la ortodont, ce include radiografii si mulaje ale danturii. Apoi medicul ortodont va stabili tratamentul si modul in are acesta va decurge. Pentru succesul tratamentului este foarte importanta determinarea pacientului si contactul strans al acestuia cu ortodontul, precum si pastrarea unei igiene corecte.

Exista aparate fixe cu bracket metalic (nefizionomic) sau din ceramica (fizionomice). Astazi exista o gama variata de bracketi, ei pot fi din ceramica, safir, aliaje nobile, etc.

Nu, pentru ca se realizeaza sub anestezie locala. Regiunea in care s-a intervenit poate fi usor tumefiata cateva zile dupa, iar durerile de intensitate redusa care ar putea sa apara se remit de cele mai multe ori cu antialgice usoare.

Un implant dentar este un mic surub care inlocuieste radacina dintelui natural. Surubul se insera in osul alveolar sub anestezie locala si apoi este lasat pe loc pentru a se integra o perioada de timp de aproximativ 2-6 luni; perioada ce difera de la un pacient la altul in functie de de densitatea osoasa a fiecaruia.

Cand integrarea s-a realizat, deasupra surubului se conecteaza un dinte artificial. Implantele dentare reprezinta solutia cea mai buna de inlocuire a dintilor lipsa. Implantele dentare pot inlocui unul sau mai multi dinti lipsa. In cazul pacientilor edentati total, implantele se pot utiliza pentru a fixa proteze fixe sau protezele mobile de osul subiacent.

Atunci cand ne lipsesc dinti, solutia ideala este implantul dentar. O lucrare protetica fixa este o rezolvare mai rapida dar invaziva pentru ca necesita devitalizarea dintilor limitrofi ai spatiului edentat. In acelasi timp, osul corespunzator spatiului edentat continua sa se atrofieze pe cand un implant va continua sa transmita fortele fiziologic in os, mentinandu-i in timp volumul. Recomandam, de cate ori este posibil, inserarea de implanturi cu conditia ca pacientul sa fie pe deplin constient de necesitatea mentinerii unei igiene dentare ireprosabile si a controalelor periodice (din 6 in 6 luni) la dentist pentru detartraj si periaj profesional.

Exista mai multe optiuni pentru rezolvarea acestei probleme. Puntile dentare, protezele, si implantele dentare, acestea din urma fiind preferate in practica moderna datorita nevoii de estetic si de un maxim functional asemanator cu cel al dintilor naturali.
In cazul pierderii uneia sau mai multor unitati dentare, va recomandam tratament de urgenta. Dintii vecini pot avansa si ocupa spatiul ramas liber; mai mult absenta unui dinte poate duce la resorbtie osoasa, probleme de igiena, dificultati in vorbire si alimentatie si multe altele.

Molarii de minte sunt dinti nefunctionali, periajul in zona respectiva este dificil, in general nu exista spatiu pe arcada pentru ca ei sa erupa total. Tocmai pentru ca nu exista spatiu pe arcada pentru ca molarii de minte sa erupa, ei imping in dintii din fata pe care ii cariaza treptat. Se recomanda extractia molarilor de minte inca de la varsta de 16 ani pentru a preveni aparitia eventualelor complicatii. Exista si situatii cand molarii de minte pot ramane pe arcada: atunci cand au loc de eruptie, cand nu provoaca inghesuiri sau cand nu sunt cariati.

Scopul tratamentului de canal este de a putea pastra in cavitatea bucala un dinte ce a suferit o infectie a pulpei dentare (a nervului). Astfel, daca medicul dentist va recomanda un tratament de canal acest lucru nu este neaparat o veste proasta, ci inseamna ca acel dinte poate fi pastrat (salvat).

Cariile netratate la timp sau traumatismele dentare sunt cele mai frecvente cauze. Dupa infectia pulpei dentare, aceasta se necrozeaza (moare). Netratata, infectia cantonata initial in interiorul dintelui, se extinde spre osul maxilar, dand complicatii de mare amploare, ce in final duc la pierderea dintelui si a tesuturilor invecinate.